Astazi mi s-a revelat o culme, si anume cea a misoginismului. Deci culmea misoginismului este sa devii gay. Am zis.
Si cea a discriminarii: mortii cu mortii, vii cu vii. (pe asta am auzit-o)
Si, ca tot am ajuns aici (fac si eu ca Florin Piersic, care-ti lasa impresia ca vorbeste lin si corerent ca un rau de munte, dar de fapt cand termina de povestit o istorioara, trece la alta - sa zicem ca despre un soarece -, in felul urmator: "ia uite, trece un soarece! eiii, si a propos de soarece sa va povestesc eu, dragii mei, cand jucam eu cu Draga Olteanu-Matei, te pup, Draga, si tot asa....") sa va povestesc eu, dragii mei, ce inseamna marketingul sau cat de imbecili sint americanii: cica era odata, mai precis acum 2-3 ani in NY, un om ca toti oamenii, care s-a gandit el sa scrie o carte. Eiii, si cartea a fost scrisa, nici prea bine, nici prea rau. Intr-un cuvant: foarte proasta. Motiv pentru care din primele 2000 de exemplare nu s-a vandut nici unul. Asa ca omul nostru, disperat si fara resurse, dar cu dorinta de a reusi in viata, s-a gandit (adica cred ca s-a gandit, daca nu cumva a fost una dintre acele idei care te loveste in moalele capului si care te face sa te minunezi de cat de destept poti sa fii, tocmai tu, ce dracu!, parca locul asta era mereu ocupat de altii, nu de tine, prostul clasei..ma rog) cum sa faca sa-si vanda cartea. Gandit si facut. Si iata cum, peste noapte a aparut ca dictat prin telefon de o voce ce se odihnea cu fata la tavan, numarand-i crapaturile, urmatorul anunt intr-un ziar, la rubrica matrimoniale: "domn, 98 ani, multimiliardar, vreau sa ma insor cu o fata care sa semene aidoma personajului principal din cartea ics." Inutil sa va mai spun ca respectiva carte a devenit best-seller peste noapte, si tanarul in cauza...si el.
Altfel, sint exact precum ma stiti. Nimic mai mult, nimic mai putin. Bine, unii care de abia acum incep sa ma cunoasca, ar putea fi tentati la un moment dat sa zica: she's tooooo much.