Pentru ca in afara patului, sint lucrul cel mai important dintr-o casa, please welcome bibliotecile pe care le visez. Inca nu m-am hotarat care imi place cel mai tare. Fiecare are un "ceva" care imi place.



Friday, October 9, 2009
Bookshelf
Posted by Carmen at 11:31 AM 9 thought/s
Labels: books, inspiring, v for vivir
Wednesday, October 7, 2009
Personal Assistant
Voi ati vazut ca in mai toate filmele americane, cand seful ajunge la job dimineata, aproape intotdeaua asistenta personala fuge dupa el printre birouri, ii prezinta agenda din ziua respectiva si ii pune in mana o cana de cafea? Si aproape intotdeauna cana de cafea este din aia "to go", in pahar mare de carton, gen starbucks. Si intotdeauna este EXACT asa cum ii place lui. Nici prea dulce, nici prea amara, nici cu vreun flavour care nu-i place.
Asistentul (pentru ca in cazul in care seful e o ea, atunci automat si asistentul devine un el, nu de alta, dar se stie ca persoanele de sex opus colaboreaza mai eficient pe probleme legate de job, or so I've heard), pentru ca aici vroiam sa ajung, este bun la toate. Iti programeaza intalnirile, de la cele business pana la teatru, vacante, cosmetica si restaurante. Iti face tot felul de comisioane. Daca ai draci, ai la cine sa tipi. Daca n-ai draci, ai cu cine sa-ti verbalizezi gandurile si chiar sa fii, de ce nu?, amabila si prietenoasa la un mod sincer. E prezent sau dispare dupa bunul si exclusivul tau plac. Daca ai o seara ratata, poti sa-l suni si sa-l hartuiesti, eventual si sa-i ceri sa iasa cu tine la masa, pentru ca esti stresata si obosita si n-are cum sa te lase in starea asta. Daca iubitul te-a parasit, tocmai in ziua concertului pe care iti doreai atat de mult sa-l vedeti impreuna, stii pe cine sa suni, nu?
Acum, ideal este ca asistentul sa nu fie prea frumos, dar in nici un caz urat. Sa aiba potential si o inteligenta autocenzurata, i.e. sa stii ca te poti baza pe sugestiile lui, si la o adica chiar sa fii surprinsa de cate o sclipire de inteligenta. Pe urma, ar fi perfect daca ar avea o oarecare idee, eventual cu o abordare cat mai masculina si mai subiectiva, asupra relatiilor dintre femei si barbati, pentru ca nu stii niciodata ce e in mintea unui barbat si de ce sa nu te folosesti putin de asta, daca tot ai ocazia?! In continuare, tabloul ar fi perfect intregit si foarte multe lucruri ar curge de la sine, daca el ar fi in secret indragostit de tine. Indragostit la modul discret, aproape imperceptibil. Atat cat sa te faca ca din cand in cand sa te intrebi daca ti se pare sau chiar asa e.
Hm.
air sing sang sung
Asculta mai multe audio Muzica
Posted by Carmen at 12:41 PM 13 thought/s
Monday, October 5, 2009
Marul
Erau odata ca niciodata, doi buni prieteni. Intr-o seara au mancat si au baut si au stat la povesti toata noaptea, povestindu-si cele mai intime framantari si gandindu-se cat de norocosi sint ca se au unul pe celalalt. La un moment dat, pe masa au ramas, in urma ospatului din seara respectiva, doua mere: unul mare si frumos, altul mic si stricat. Peste ceva timp, unul dintre ei a luat marul mare si a muscat din el. Celalalt, l-a privit uimit si un pic dezamagit si i-a spus:
- Chiar eram curios sa vad ce mar vei alege. Am asteptat special si nu nu am ales eu primul. Cum ai putut sa-l alegi pe cel mare, fara ca macar sa ma intrebi? Ma asteptam la mai mult de la tine, doar esti cel mai bun prieten al meu.
- Pai ce vroiai sa fac? Imi era pofta! Tu ce ai fi facut in locul meu? Pe care l-ai fi ales?, a intrebat cu o uimire sincera si nedisimulata
- Pe cel mic, normal, a raspuns prietenul lui.
- Pai ia-l atunci, a raspuns el dand din umeri mirat, neintelegand ce i se reproseaza.
Pulp - common people
Asculta mai multe audio Muzica
Posted by Carmen at 2:12 PM 4 thought/s
Friday, September 11, 2009
Thursday, September 10, 2009
Me
Sint maestra absoluta a gafelor. Problema este ca odata ce am ajuns la concluzia asta, nu-mi sesisez nici cea mai mica urma de ingrijorare, sau dorinta de a fi mai atenta. Dimpotriva, ma amuz de una singura.
Pe ultima am comis-o acum doua zile. Cu ce sa incep?!
Ca sa nu mai ramana repetent si anul acesta, m-am hotarat eu sa-l iau la Inglorious Bastards (impecabil, a propos) pe cel mai bun prieten al meu. Si-l sun, si-l sun, si-l sun si nu raspunde nimeni. Am o problema cu neraspunsul la telefon. Devin maniac compulsiva si sun intruna, pregatita sa-l si injur cand raspunde. N-am avut sansa asta pentru ca nu a raspuns deloc, motiv pentru care m-am gandit ca trebuie sa-l ating totusi cu gratia mea divina si sa-i trimit urmatorul sms: "sa ma pupi in cur". (pardon my french) Foarte multumita de mine, imi vad de drum in trafic pana cand vad ca telefonul imi raporteaza ca sms-ul a ajuns. Numai ca nu unde trebuia, ci la un client. Eram incrementita cand mi-am dat seama. Pe langa faptul ca era 10 seara, relatia mea cu clientul respectiv este una extrem de scortoasa si protocolara. Nici nu vreau sa ma gandesc ce expresie avea pe fatza cand mi-a citit sms-ul.
Imi aduc aminte ca eram in clasa IX-a cand am plecat in prima mea tabara. De matematica. Era perioada in care imi facusem primul prieten, asa speriata de bombe cum eram la vremea respectiva. Si pentru ca tabara ne-a despartit, si pentru ca probabil mi-era dor de el, i-am trimis o scrisoare si i-am spus sa vina si el. Ghinionul a fost ca el chiar a venit. Cu cortul. Pe care l-a montat chiar in fata taberei. Si cum posta romana nu a fost niciodata prea eficienta, la momentul la care a ajuns el, eu aveam alt prieten pe care il cunoscusem in tabara. Era din Constanta. To make a long story, short: cand s-a terminat tabara si am ajuns acasa, am continuat sa vorbesc cu baiatul din Constanta prin scrisori. Eu, ca un copil retard, ii scriam: "azi am avut teza la mate. mai tarziu ies pe afara cu denisa. am facut rost de ultimul album depeche mode. pa" si el:" mi-as dori sa fiu un cavaler in armura, sa ingenunchez la picioarele tale, sa privim impreuna rasaritul, te saruta cu tot dorul pamantului al tau frumos cavalar, etc"
Scrisorile erau vadit disproportionate ca stil si abordare. Asa ca m-am gandit ca trebuie sa echilibrez cumva situatia. Si am incercat sa ma exprim poetic si romantios. Jur ca am incercat. Nu am putut scrie nici un cuvant. Multimea vida. Dar am gasit o solutie. Sa ma uit prin cartile din biblioteca si sa gasesc un citat care s-ar potrivi. Zis si facut. Am gasit, am copiat si am trimis. Si eram atat de multumita de mine.
Pana in ziua in care am primit urmatorul raspuns: "mi-a placut foarte mult scrisoarea ta. totusi nu inteleg de ce ai zis "raceala bratelor tale de marmura alba". stii ca eu sint din constanta si facusem ceva plaja inainte sa vin in tabara. tu nu cumva te-ai sarutat si cu nelutu in tabara si ai vrut sa-i trimiti lui scrioarea asta?"
Posted by Carmen at 1:55 PM 13 thought/s
Thursday, September 3, 2009
Secretary

Am vazut Secretary. Cu Maggie Gyllenhaal. Nu stiam nimic de filmul asta. Mi-am amintit doar ca acum cativa ani cand a aparut, am vazut afisul prin oras. Intre afis si film nu exista nici cea mai mica legatura. Am crezut ca e o comedioara easy despre secretara blonda, dumb si sexi. Nimic mai fals, incepand de la faptul ca mie nici macar comedie nu mi s-a parut.
Nu pot sa spun ca este un film bun. Nu stiu daca este un film bun, dar este un film aparte si fascinant. L-am vazut acum doua zile si inca nu mi-a iesit din cap.
Foarte multi oameni perfect echilibrati mental, ar zice probabil ca este un film ciudat, cu ciudati, despre ciudati.
Pentru mine este o poveste de dragoste foarte speciala.
Pe scurt, ea, putin deranged si tocmai iesita dintr-un spital de profil, isi cauta primul job. Si-l gaseste. Secretara unui avocat, care o avertizeaza de la inceput ca va fi boring si ca e over qualified. Avocatul, James Spader, putin anost pentru gustul meu, dar impecabil pentru rol, o trateaza initial ca pe o mobila si o desconsidera total. Lucru care ei incepe sa-i placa atat de tare, incat renunta la placerea de a se taia pe picioare cu obiectele de tortura pe care le purta in geanta ca pe sfintele moaste, pentru placerea de a fi dominata de catre seful ei.
Declicul s-a produs in momentul in care a dactilografiat gresit un document si seful, Mr. Gray s-a gandit ca e momentul sa-i aplice o corectie fizica. Mai precis vreo cateva zeci de palme barbatesti pe funduletul ei masochist. Jap-placere-jap-durere-jap-satisfactie-jap-orgasm.
Filmul este lent, negru si senzual si singurul lucru care se intampla sint starile prin care trec cei doi, mai mult ea. Pe de o parte aviditatea cu care aproape il implora pe Mr. Gray sa o chinuie si dependenta de senzatiile pe care numai el i le poate provoaca, iar in partea cealalata el, care desi aparent detine controlul total, pare totusi usor surprins si nesigur de ceea ce se intampla dar extrem de captivat de ea, in felul lui ostil si distant.
Ea se masturbeaza in toaleta biroului gandindu-se cum Mr. Gray o va poseda, Mr. Gray se masturbeaza pe fundul ei in timp ce un client asteapta la usa, ea mananca 4 (patru) boabe de mazare la o masa, pentru ca atat i-a ingaduit el, ea face pipi imbracata pentru ca nu avea permisiunea lui sa se miste. Si nici o scena nu pare aberanta, gratuita sau penibila. Fara ele nu ai putea intelege personajele.
Sint doi oameni singuri care s-au gasit fara sa se caute. Care se intregesc si se implinesc perfect. Care-si completeaza alienarile. Este foarte altfel filmul asta.
Desi relatia lor pare relatia tipica sadic-masochista, ea este cea care deschide, conduce si stabileste traiectoria relatiei, lucru care echilibreaza intr-un fel straniu balanta puterii. And who's to say that love needs to be soft, easy and gentle?
Maggie Gyllenhaal este desavarsita in rolul asta. Atat de autentica prin gesturi, mimica si actiuni incat aproape ca nu are nevoie sa deschida gura pentru a se exprima.
Si cu siguranta nu este un film de mainstream.
Posted by Carmen at 9:00 PM 5 thought/s
Labels: movie
Monday, August 24, 2009
Tuesday, July 28, 2009
Tuesday, July 21, 2009
Von Mazare
Trebuia sa defileze Mazare in uniforma militara a armatei germane, inspirandu-se, dupa cum infantilo-cretinoid declara, dintr-o productie cinematografica hollywoodiana, ca sa aflu eu de existenta acestui articol:
"Contestarea sau negarea in public, a Holocaustului ori a efectelor acestuia, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani si interzicerea unor drepturi". (OUG 31/2002)
Putin ma intereseaza ca Mazare imbraca o uniforma militara, pentru ca apreciaza rigurozitatea armatei germane. Este hilar insa, felul in care se discuta pe marginea subiectului. Conform principiului, cand un nebun arunca piatra in lac, sar 10 de "destepti" sa o scoata, cam asa si cu Mazare si a sa uniforma.
Adica, se uita omul intr-o seara, dupa ce se intoarce din Hawai, la Operatiunea Valkyrie. Home cinema, dolby surround, LCD, totul pare real, tanarul primar Mazare este coplesit de imaginea ofiterilor germani puternici si virili, de razboiul vazut ca o aventura, de planuri si masinatiuni insidioase, de suprematia rasei ariene, iar de aici pana la "wtf! trebuie sa-mi comand si eu o uniforma d'asta" nu cred sa fi durat mai mult de 40 secunde. In plus, cred ca uraste rromii, asa ca ecce homo: proudly dressed up in a military uniform.
Cam asta e universul lui Mazare. Sa te apuci sa-i faci procese de intentie, cum ca a insultat victimele Holocaustului, sau sa-i cauti scuze ca, de fapt, uniforma purtata era uniforma armatei germane Wehrmacht, nicidecum uniforma Schutzstaffel, ca nu existau simboluri naziste, ci doar crucea de fier, inseamna ca trebuie sa ai o oarecare consideratie pentru fantele de Constanta. Idiotenia dusa la rang de arta, nu poate fi inteleasa/justificata/condamnata/explicata.
Ce ma intereseaza este ca negarea sau contestarea efectelor Holocaustului, este pedepsita de lege. Say what?!
Nu mai stau sa ma intreb ce inseamna si ce nu inseamna Holocaust. De altfel, nici legea respectiva nu defineste termenul, ceea ce o face cu atat mai interesanta.
Dar ma intreb, nu cumva e un pic prea mult? Nu e suficient ca au pus monopol pe termenul de Holocaust (whatever that really means)? Sau pe cel de semit? Si ca, in curand, la cuvintele durere si suferinta, am sa vad in dex fotografii ale evreilor? Negarea sau contestarea unei doctrine este pasibila de inchisoare in 2009?
Faptele pedepsibile cu inchisoarea, prezinta, in mod normal, un oarecare pericol. Daca negarea Holocaustului este considerata actiune criminala, asta inseamna, deci, ca prezinta pericol. Acum, intrebarea vine firesc: pentru cine??? Pentru mine, nu. Pentru tine? Chiar nu vad cine este adresantul. In plus, ordonanta asta este perfect absurda. Structura ei este urmatoare: mai intai se da un fapt, apoi faptul se considera abominabil, dupa care se pedepseste orice judecata contrara.
Si eu stiu ca libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor si a credintelor, este un drept care mie, imi este recunoscut de Constitutie. Si ordonanta asta, este intr-o contradictie desavarsita cu Constitutia.
In curand nu vom fi altceva decat niste coduri de bare. Pe D-zeu am sa-l pot nega, atunci, in afara legii?
Posted by Carmen at 11:28 AM 18 thought/s
wear your love like it is made of hate
Manic Street Preachers - Autumn song
Asculta mai multe audio Muzica
..born to destroy and born to create.
Posted by Carmen at 1:30 AM 2 thought/s
Labels: musique
Tuesday, July 14, 2009
The Rolling Stones - Sympathy For The Devil
Asculta mai multe audio Muzica
Posted by Carmen at 8:08 PM 5 thought/s
Thursday, July 9, 2009
Morning nightmare
Posted by Carmen at 9:38 AM 12 thought/s
Labels: appearance, fashion, moody
Wednesday, July 8, 2009
Bare hands
Ma tot surprind in timp ce imi privesc mainile. Intotdeauna mi-au placut mainile mele. (in caz ca aveati dubii, da, chiar sint narcisista) Sint mici si longiline, fine, delicate, energice, nervoase si expresive.
Atunci cand cunosc oameni noi, ma uit la multe lucruri pre-evaluare. Nu-mi dau seama daca am o ordine prestabilita, dar sigur am sa ma uit la ce vad pe fata, la expresia ochilor, a gurii, a fruntii, la fund ( am o teorie in legatura cu fundul: un fund cool, nu exista decat pe un corp la fel de cool, per a contrario, nu ai cum sa vezi un corp naspa cu fund misto), la pantofi, la haine si la maini.
Sint extrem de curioasa si mereu surprinsa de diversitatea lor. Cel mai mult imi displac mainile foarte mari si nedefinite. Apoi nu-mi plac mainile foarte scurte, late si boante. Nu-mi mai plac mainile flasce. Cei cu maini moi si lipsite de vigoare sint oamenii care nu iti strang mana aproape niciodata. Iti intind o bucata meduzata de carne, pe care o abandoneaza in mana ta. Cred ca din categoria oamenilor astora, se selecteaza cu succes cei care sint extrem de usor de manipulat.
Sint fantastice mainile, si cu siguranta sint printre cele mai fascinante instrumente pe care le posezi. Poti mangaia cu aceeasi mana cu care lovesti. Poti impinge cu aceeasi mana cu care apropii. Poti respinge cu aceeasi mana cu care chemi. Poti crea cu aceeasi mana cu care plivesti buruieni. Poti scrie cu aceeasi mana cu care bati cuie. Poti ucide cu aceeasi mana cu care bei ceai.
De cele mai multe ori creativitatea nu are alt vehicol pentru a se exprima, in afara lor.
Si pentru ca nu au valente intrinseci, utilizarea lor trebuie sa fie in perfecta congruenta cu restul omului.
Posted by Carmen at 11:52 AM 13 thought/s
Labels: appearance, introspectie, thoughts
Sunday, July 5, 2009
Sight of my reflection
peter gabriel, blood of eden
Asculta mai multe audio Muzica
este, da, cea mai erotica piesa pe care am ascultat-o.
Posted by Carmen at 12:55 AM 4 thought/s
Thursday, July 2, 2009
Women vs. Men
Posted by Carmen at 2:42 PM 104 thought/s
Labels: introspectie, life, men, thoughts, women
Wednesday, June 24, 2009
'morning
Imi place sa dorm. Imi place somnul si ideea de somn. Nu numai ca imi place, dar am realizat ca este un lucru pe care il fac cu reala voluptate. O lenjerie de pat noua, moale si parfumata imi starneste stari si senzatii de desfatare, alint si rasfat maxim. mmmmm-i de placere. Si mi se pare incredibila senzatia pe care o am cand imi lipesc obrazul cald de o perna mare, moale si rece. Lux, calm si voluptate. Cam astea ar trebui sa fie atributele somnului. Ma gandesc ca de aici vine si expresia somn regesc.
Nu sint, n-am fost si nu o sa fiu niciodata o persoana matinala. Nu mi-a placut niciodata sa ma trezesc dimineata devreme. Gasesc in somnul de dimineata placeri aproape orgasmatice. Nu pot sa functionez normal dimineata. Sint maraita si capricioasa. Si vreau cafea si geamuri deschise. Si soare afara.
Buna dimineata! Eu inca nu m-am trezit.
Posted by Carmen at 10:35 AM 15 thought/s
Labels: moody
Monday, June 15, 2009
Mighty Almighty
As vrea ca Putin sa fie tatal meu. Sau fratele meu mai mare. Ma gandesc cum trebuie sa te simti cand stii ca esti cam cel mai potent om din timpurile in care traiesti. Cum te culci, cum te trezesti, ce-ti trece prin cap asa in general, mai ai timp sa visezi, sa enjoy yourself doing noth'?
Vreau si eu. Vreau sa simt asta fie si numai pentru o zi. De fapt, mint. Vreau sa o simt pentru mai mult timp, pentru ca fac pariu ca o sa-mi placa si ca nu o sa mai vreau altfel.
Puterea si inteligenta subjuga si fascineaza. Si-n plus, sint ingrozitor de sexi.
Posted by Carmen at 11:31 AM 3 thought/s
Monday, June 8, 2009
Thursday, June 4, 2009
Diseño por headsetoptions | A Blogger por Blog and Web





