Acum, cand ma gandeam sa va povestesc ce am facut ieri, mi-a venit in minte si expresia "a lua o piatra in gura", stiti si voi, pe care o folosesti cand faci ceva pentru prima data la modul: trebuie sa iau o piatra-n gura. Se intampla cu expresiile astea, ca si cu injuraturile de altfel, sa le iei in lato sensu si atat, si sa nu te mai gandesti la sensul imediat. Pana la urma, de aia sint sintagme, nu? Ca doar cine ar lua o piatra in gura, atunci cand merge la opera, sa zicem, pentru prima data?! Si de luat, o iei in gura, dar cat o tii? Ca nu se specifica. Ma rog, mai bine sa incetez cu problemele mele metafizice, si sa revin la introducere.
La introducere, trebuie sa precizez faptul ca eu de vreo luna nu mai merg cu masina mea din cauza rotilor estivale. Motiv pentru care, numai intrebati-ma si am sa va fac pe loc profilul taximetristului bucurestean, pe care am avut ocazia sa il examinez.
Urmand de acum o rutina invitabila, dimineata, intre momentul in care imi beau cafeaua si cel in care imi aplic diferite pomezi pe fata, chem un taxi.
Asa s-a intamplat si ieri, cand pe straduta mea mica, mica si ingusta, ingusta si cu zapada virgina in exces, a intrat in mare tromba taxiul pe care il asteptam. Am intrat, am salutat, i-am indicat directia, numai ca masina insista sa ramana pe loc. A incearcat taximetristul cateva manevere, gen balans, a doua de pe loc, nimic. Dupa ce toate incercarile astea au esuat, il aud la un moment dat, strafulgerat de geniu:
- Trebuie sa va dati jos si sa ma impingeti!
Am crezut ca n-aud bine.
- Ce sa fac?, intreb uimita.
- Sa va dati jos si sa impingeti masina, imi spune el pe un ton autoritar si iritat.
- Cred ca glumiti, ii raspund. Nu pot sa imping masina. Nu am cum, ii zic impasibila si nu ma gandeam decat la ce spectacol as fi oferit privitorilor.
Simteam cum soferului ii creste tensiunea. S-a intors si mi-a aruncat o privire ucigatoare, dupa care si-a scos caciula din cap si a dat cu ea de volan. Deja ma bufnea rasul, cand il aud:
- Dar de condus, stiti sa conduceti?
- Stiu, ii raspund.
- Treceti la volan atunci, si va imping eu, imi zice pe un ton al unui om aflat in pragul nebuniei.
- Bine, raspund senin.
Si iata-ma la volanul taxiului, (de aici "piatra in gura") executand toate manevrele necesare situatiei. Am reusit sa plec de pe loc, dar pentru a evita o a doua inzapezire, am condus pana am iesit in bulevard, fara insa sa-l fi anuntat si pe taximetrist de intentia mea. Cred ca din cauza asta alerga disperat in urma taxiului si gesticula isteric si cred ca tot din cauza asta, a oftat si a bombanit tot drumul pana am ajuns la birou.
O mai veni la comanda inca o data, daca imi aude adresa?
Tuesday, February 9, 2010
Taxi driver
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
Diseño por headsetoptions | A Blogger por Blog and Web
13 thought/s:
Esti prea tare :)).
acu' mai tre' să-ţi faci o creastă de mohawk.
yeah, i talkin' to you.
Nu e eficient ce ai facut... in mod normal, coborai din masina, il lasai pe tampit in mijlocul intersectiei asteptand sa-l impingi si luai alt taxi... timpul pana gaseai alta masina era oricum mai mic decat cel pierdut cu repornirea astuia...evident plateai doar jumatate de cursa :)
@vreauultimulloc, sint o floare, sint un crin, sint parfumul cel mai fin. :)
@cougar, neah. trebuie sa pastrez aparenta de faptura plapanda.
@ da, dar mai aveam eu ocazia sa conduc taxiul?! in felul asta, cine stie, maine poimaine conduc 368-ul, vreun mig, ceva. nu trebuie sa fii refractar.
Daca-ti facea cineva semn... opreai, sa iei client? ;)
Verso, pentru MIG trebe musai creasta. Dar eu te sfatuiesc sa lasi MIG-urile, ca astea ara ogoarele patriei. Mai bine ia un tanc!
bai, ce pragmatici sinteti toti! dar stii ca un tanc nu suna rau?! hm.
bestiala faza. io ma dadeam jos si impingeam. love to play the mighty one. :D
nu te cred!
Eu am fost împins să învăţ multă carte şi credeam că sunt dificil de condus,dar actuala conducere mă dezamăgeşte continuu.
Caut conducere.
iti ziceau si tie ca daca nu inveti carte o sa ajungi maturator pe strada?
Da,luam meditaţii, în particular, de condus tomberonul, dacă Doamne fereşte...
N-a fost să fie. Am răzbit prin vâltoare.
eu rad acum, dar aveam cateva imagini care ma bantuiau copil fiind, cu mine impingand o matura, atunci cand luam vreun 6 la fizica.
mai tarziu am inteles ca problema maturatorilor nu este cartea, sau lipsa ei, ci intarzierea mentala.
Post a Comment